FITspiration
comment 1

Iarna nu-i ca vara: efectul pauzelor prea lungi

Dupa ce am terminat cu concursurile planificate (pe data de 7 septembrie) am intrat direct intr-o perioada foarte aglomerata la job, cu extrem de multe deplasari si lucru peste program. Am ca am decis sa iau o pauza si sa reduc drastic antrenamentele. Oricum imi doream o perioada mai linistita, am simtit ca vara aceasta a fost cam prea mult pentru mine, am avut 5 concursuri in 5 saptamani, si parca mi s-a facut dor de stat degeaba (are si activitatea asta farmecul ei :)).

Initial mi-am propus sa iau o luna de zile pauza totala, in care sa dorm mult, sa mananc toate bunatatile posibile (chiar si din cele nepermise: grasimi, zaharuri, cola, etc). Stiu, sacrilegiu maxim pentru cineva pasionat de a duce o viata sanatoasa! Ca sa mai adaug la bagajul de “asa nu”, marturisesc ca mi-am propus si sa beau vin, mult vin delicios de care a trebuit sa ma tin departe pe perioada verii! Din pacate nu prea se impaca bine cu antrenamentele de intensitate pe care le-am avut in iulie-august, si cum ma serveam cu un pahar de rosé, cum ficatul meu protesta, chiar si peste doua zile de la eveniment. Asa ca in septembrie si octombrie m-am dedat din plin placerilor culinare si bahice! Wiiiiineeee, my preciiiiooouussss.

Acum trebuie sa marturisesc ca luna mea de pauza s-a transformat incet-incet in doua, apoi in 10 saptamani in care nu am inotat, nu am biciclit, nu am alergat. MAXIM sacrilegiu! In apararea mea voi spune ca am avut o perioada extrem de incarcata pe plan profesional si personal, si o zero dorinta de a fi mai eficienta cu timpul meu #totallazyass. Dar postul acesta incepe deja sa semene prea mult cu o spovedanie sau marturisire a pacatelor, si nu asta imi doream!

Bilant pe scurt dupa 10 saptamani de inactivitate:

  • Stress si agitatie: inainte “exorcizam” toata partea asta in antrenamente, acum a ramas pe capul meu…goosfraba….
  • Insomnii: fara sport parca nu mi se aeriseste creierul suficient, si toate gandurile de peste zi isi fac de cap in capul meu, ca sa ma exprim asa. Cantitatea substantiala de munca pe care am avut-o in perioada asta nu m-a ajutat nici ea.
  • Fat ass: da, m-am ingrasat. Nu mult, 2 kg, dar e cate unul pe fiecare buca, asa ca imi displace maxim senzatia si efectul. Nu s-ar duce kilogramele si mai sus, fir-ar sa fie 😀
  • Vreau endorfinele mele inapoi! Cei care fac sport regulat stiu ca dupa un antrenament tot corpul iti este invadat de endorfine, si ai o stare de bine, si de fericire incredibila! De fapt teoria mea este ca de aceea multi dintre noi devenim obsedati de miscare si de sport, pentru ca suntem dependenti de senzatiile date de endorfine. Sunt si niste studii pe tema asta.

Asa ca am facut singurul lucru posibil: am reinceput antrenamentele. Momentan destul de usurel, alergari usoare si scurte (6-7 kilometri), sau cate un antrenament mic de inot (2000 m). Nimic intensitate, pe moment abia imi reobisnuiesc corpul cu miscarea. Este foarte enervanta senzatia de incetineala pe care o am, si parca mereu as vrea sa testez un pic de intensitate, dar in perioada asta este foarte periculos, caci organismul ne mai fiind obisnuit cu efortul se pot intampla accidentari. Cum am ajuns la concluzia asta? Evident, prin faptul ca anul trecut nu am avut rabdare si am trecut direct la antrenamente “serioase” dupa perioada de pauza, cu efectele secundare de rigoare #tendinita #periostita #sialtenebunii 🙂

Sa fim rabdatori, zic…

Concluzia finala

Concluzia finala

Bisous-bisous,

Lazy Joanna

1 Comment

  1. Pingback: Suplimentele pentru sezonul de iarna | Ioana Molnar

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.