Lifestyle
comments 2

Ioana’s Book Club: I’m here to win

Una dintre “cartile de capatai” ale pasionatilor de triatlon din zilele noastre, I’m here to WIN este biografia lui Chris “Macca” McCormack, unul dintre cei mai prolifici si versatili atleti ai sportului. Obsestia care ii alimenteaza povestea, si subiectul principal al cartii, este castigarea Campionatului Mondial de Ironman, care se tine anual in Kona, Hawaii. Cursa este renumita pentru umiditatea ingrozitoare, soarele si caldura arzatoare, la care se adauga si vanturi capricioase, ca sa faca un cocktail perfect de conditii dificile. Kona este the holy grail al triatlonistilor, de la amatori la profesionisti, si multi sportivi de elita isi planifica anul competitional specific in functie de aceasta cursa.

Cartea va placea celor care tolereaza o doza mare de ego si narcisism, si va displacea profund celor care se asteapa la umilinta si o atitudine politically correct. Macca este arogant, cocky, si se considera mereu cel mai bun, dar mie mi-a placut de el! Am citit cartea prima data in 2012, cand inca nu stiam ce pisici e triatlonul asta, si m-a lasat semi-rece. Cred ca ma asteptam la ceva mult mai “inspirational” si mai standardizat in termeni de biografie sportiva. In plus m-au enervat teribil comparitiile intre Ironman si Everest, si paralele intre Macca si Muhammad Ali. Dude, Ali e unul singur, iar Everestul si Ironman n-au nici o treaba unul cu altul (though I plan on doing both 😉 ).

Insa in spatele infatuarii este un om care a muncit enorm pentru rezultatele sale, si care este extrem de sincer in a-si recunoaste nu doar victoriile, ci si esecurile. Iar incapatanarea si tenacitatea de care da dovada sunt remarcabile: intre 2002 si 2010 a concurat in fiecare an la Kona, in majoritatea timpului cu rezultate deplorabile, conditiile de la fata locului fiind exact pe punctele lui slabe. Insa a castigat cursa in 2007, si apoi din nou din 2010, intr-un final dramatic intre el si Andreas Raelert.

Am recitit cartea din nou acum, dupa un an jumate de antrenamente si cateva concursuri, si am privit-o cu alti ochi. A fost “biblia” mea pentru pregatirea cursei din Malaezia, mai ales in ce priveste partea de nutritie si cum sa abordezi o cursa de anduranta pe caldura si umiditate. Pentru cei care deja practica triatlonul are o gramada de sfaturi utile, inclusiv un program de antrenament pentru ironman. Marturisesc ca aceste lucruri eu nu le intelegeam in 2012 🙂 Acum insa am subliniat cu markerul o tona de paragrafe, de arata cartea ca un manual de curs atunci cand am terminat cu ea.

In plus mi-au mai placut povestile din perioadele mai de inceput ale triatlonului, si sa vad cum a evoluat sportul prin prisma unui om care a traiat toate schimbarile pe pielea lui. Cum cursele olimpice si drafting-ul au schimbat fata triatlonului pe distanta scurta, si cum ironman a devenit un brand si o industrie in sine.

Asadar va recomand cartea, cu disclaimer-ul de rigoare despre ego si cockiness, si va las in compania finalei cursei de Ironman din 2010, intre Macca si Raelert:

2 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.