Triatlon
comments 2

Ironman 70.3 Dubai 2019 – a 2a calificare la Campionatele Mondiale

Ironman 70.3 Dubai mi-a devenit o cursa draga dupa ce am participat anul trecut la ea. Avand loc la inceput de februarie, este un obiectiv minunat ca sa te tina in priza peste iarna. Eu sunt genul mai competitiv, daca nu am un obiectiv stabilit marturisesc ca am tendinta sa ma las pe tanjeala cu sportul si sa nu il fac atat de structurat ca si in sezon.

Asa ca am decis in octombrie 2018: mergem si anul acesta, la Ironman 70.3 Dubai 2019! As vrea sa va spun ca dupa aceasta decizie a urmat un plan riguros de antrenamente, urmat cu disciplina zi de zi, dar ar fi foarte departe de adevar. Pentru mine 2018 a fost un an absolut oribil, cu multe probleme personale. M-am confruntat cu accidentari dese, probleme in familie, persoane dragi diagnosticate cu boli urate, eu insumi am descoperit ca sufar de o conditie autoimuna, pe scurt not the happiest time. Asa ca atunci cand am avut o perioada mai linistita catre finalul lui 2018, disciplina sportiva nu a fost primul lucru pe agenda, ci mi-am dorit o perioada mai relaxata si linistita.

Per total pot sa spun ca am facut pentru Ironman 70.3 Dubai doar doua blocuri de antrenamente de cate 4 saptamani, din care primul a fost mai relaxat, iar la al doilea am fost cu adevarat in focuri cu antrenamentele. Revin cu un post si despre exact cum a decurs pregatirea, planul de antrenament l-am construit impreuna cu Alex Diaconu (the husband โ€“ puteti apela la el pentru planuri personalizate de antrenament), si s-a bazat pe reintroducerea inotului in antrenamente, si pe cresterea puterii la bike.

M-am luptat un pic intern daca imi stabilesc un obiectiv de timp sau nu pentru cursa. Pana la urma am decis sa NU! Pentru ca tind sa fiu competitiva, pun multa presiune asupra mea, si tot timpul imi stabilesc obiective foarte indraznete. Este minunat cand le ating, dar daca sunt in spatele lor devin foarte dezamagita de mine. La mine in familie nota 9 nu era suficient de buna ๐Ÿ™‚ Asa ca pentru sanatatea mea mentala, am decis sa fac cursa dupa cum ma simt, fara sa ma uit pe ceas pentru un timp anume.

Inotul Ironman 70.3 Dubai 2019

Startul la Ironman 70.3 Dubai este un rolling swim start. Ce inseamna asta? Se fac culoare cu timpii estimativi pentru inot, pe care se aseaza fiecare concurent in functie de timpul in care estimeaza ca inoata. Startul se da in ordinea โ€œvitezeiโ€, concurentii mai rapizi pleaca primii, iar cei mai inceti la sfarsit, cam 5 sportivi la 5 secunde. Cipul se activeaza doar dupa ce ai trecut linia de start!

Cu 3 zile inainte de cursa ๐Ÿ™‚

M-am pus in culoarul cu 35 โ€“ 40 minute, gandindu-ma ca anul trecut am inotat 40 de minute, si ca acum sunt cam tot pe acolo. Trebuia sa iau startul cu Andreea Calugaru, prietenea mea triatlonista care a participat si ea, dar am stat putin mai mult sa vad startul la profesionisti, unde concura husband, si m-am pierdut de ea in multime. In schimb l-am gasit pe Alex Zanfir, din Constanta, si am luat startul impreuna, chiar daca el inoata mult mai repede decat mine. Multumesc pentru companie! ๐Ÿ™‚

Am vrut sa pornesc in forta, si am alergat cei 20-30 de metri pe plaja pana in apa foarte tare, apoi am sarit in mare. Insa pentru ca mi-a crescut pulsul foarte repede, m-a trezit sa ca iau o gura mare de apa, si raman fara aer. Stupid me, am uitat sa pornesc treptat, mai ales intr-o cursa de anduranta! Asa ca am pierdut 1-2 minute dupa start, sa bolborosesc in apa in timp ce imi reglam respiratia. Era sa mor de rusine cand a venit un salvar catre mine sa ma intrebe daca sunt ok. Yes, Iโ€™m OK, just being an idiot! ๐Ÿ˜

In cele din urma am inceput sa inot. In 2018 au fost valuri foarte mari, dar acum apa a fost mai linistita. Tot era valuri, dar mai micute, insa suficient de afurisite incat sa inghit o gramada de apa. Marturisesc ca m-am chinuit teribil toata proba! Pe langa ca eram eu praf cu antrenamentele, m-am trezit la propriu intr-o mare de oameni care nu stiau sa tina directia, si insistau sa inoate peste mine. Asta e pedeapsa cand nu te antrenezi, inoti cu incepatorii, si iti iei pumni si picioare de la ei. HOW FUN! Dupa mai multe momente de kung-fu in apa, unde a trebuit sa imi apar integritatea corporala in fata asupritorilor, am reusit sa ma incadrez cat de cat intr-o linie dreapta catre balize. Nu am scapat chiar fara urme, caci a doua zi dupa cursa am descoperit ca am o vanataie pe arcada dreapta, probabil de la vreun picior primit in cap.

I look like shit because that’s how it felt ๐Ÿ™‚

Altfel, traseul de inot este superb. Se porneste literalmente de la picioarele Burj-al-Arab, pe care il si vezi in prima mie de metri, din diferite directii. De fiecare data cand inghiteam un val de apa sarata ma consolam cu ideea ca inhalez nu doar apa cu sare, ci si parfumul fin al miliardelor de dolari din zona ๐Ÿ˜€ Ultima parte a traseului este mai dificil de navigat, din cauza ca bate soarele in balize, si nu sunt foarte vizibile. O inspiratie cam proasta a organizatorilor sa foloseasca balize albe, se confunda foarte usor in peisaj cand iti straluceste soarele in fata. Ar fi mers mult mai bine pe culoarea rosie, cum sunt de obicei la cursele de Ironman!

O recomandare daca faceti aceasta cursa: sa va luati ochelari polarizati de inot, ajuta la vizibilitate pe lumina puternica a rasaritului! Poti gasi mai multe modele pe monu.ro, noul nostru magazin sportiv!

T1: tranzitia swim-bike

Cand am vazut poarta de finish de la inot am inceput sa trag un pic mai tare, si am iesit foarte fericita din apa, pana am apasat buton de pe Garmin Fenix 5s, si mi-am vazut timpul. Depressing: cel mai prost timp pe aceasta distanta din ultimii 2 ani! Bleach!!!

Am fugit lipa-lipa in tranzitie, in timp ce imi dadeam jos costumul de neopren Dare2Tri Mach 4 (cel mai fain in care am inotat vreodata). M-am dus la punga cu echipamentul de schimb, si mi-am scos pantofii de ciclism si sosetele ca sa mi le pun in picioare. Am uitat sa imi cumpar pantofi de bike speciali de triatlon, si am doar unii de ciclism, pe care nu ii pot incalta din mers. Asa ca a trebuit sa ii iau in picioare in trazitie, si aici am facut o mare greseala: m-am asezat pe scaun. NEVER SIT ON THE CHAIR!!!

Tineti minte pentru orice cursa de tri pe care o faceti: the f*cking chair are abilitatea sa dilate timpul. Cum te asezi pe el, te pacaleste sa te misti relaxat, si descoperi ca ai stat in tranzitie minute bune in plus fata de aveai nevoie. Asa ca m-am rupt cu greu din bratele prietenoase ale scaunului, si am plecat din nou lipa-lipa catre bicicleta.

Bike course Ironman 70.3 Dubai 2019

Am iesit pe traseul de bici intr-o mare aglomeratie. Nu aveai loc sa te urci pe bicicleta dupa linia de mounting. Primii 10 km i-am petrecut intr-o mini depresie! Eram oricum dezamagita de timpul de la inot, plus ca am stat prea mult in tranzitie, si ma simteam si destul de nasol, cu picioarele grele si o stare de greata. Efectiv de cateva ori m-am rugat in gand sa fac o pana, sau sa mi se strice ceva la bicicleta, ca sa am o scuza sa ma opresc din cursa. I just wanted to end it!

Pana la urma m-am remontat psihic, si m-am concentrat pe doua fete care erau in preajma mea pe traseu. Am inceput sa ma fugaresc cu ele, ba le depaseam eu, ba ma depaseau ele pe mine. Mergeam in sir indian (cam 15 โ€“ 20 m intre noi), si era foarte fain ca ne stimulam una pe alta sa marim viteza si sa ne tot depasim. Next thing I know, vad borna cu km 20. Ce usor a trecut timpul cand m-am concentrat pe lucruri pozitive!

Am tinut-o intr-o mini concurenta asa cam jumate din traseu. Am avut insa o mica problema cu nutritia la bike, pentru ca imi era foarte greata. Cred ca am inghitit cam multa apa sarata la inot, si imi venea sa vomit in mod constant. Si de fiecare data cand luam apa si calorii din bidon, mai vomitam un pic in gura. Neplacut, ca sa va scutesc de alte detalii mai scarboase! Asa am ajuns sa consum doar vreo 600 de calorii, iar Garmin-ul imi arata cam 1300 arse la aceasta proba. Pe la km 50 m-am trezit ca imi este FOAME de-a dreptul. Aveam un gel de ciocolata de rezerva, pus la elasticul de numar. L-am mancat pe nerasuflate, si 10 minute mai tarziu am simtit ca sunt un pic mai vie.

Intre timp le pierdusem pe fetele cu care ma alergam, si am vazut in fata, cam la 100 m un grup mai mare de ciclisti. Asa ca urmatorii 20 de km i-am petrecut incercat sa ii ajung din urma. Am tras destul de tare de mine, dar nu reuseam sa ma apropii mai mult de 50 m de ei. Tot a fost bine, imi este mai usor sa trag de mine cand am un โ€œiepureโ€ in fata, si trece si timpul mai usor. Dintr-o data am observat ca suntem la km 80, si chiar m-am intristat un pic gandindu-ma ca se termina proba de bike. Ce diferenta fata de energia mentala de la inceput, cand eram la pamant!

Pink Power, YEAH! ๐Ÿ˜‰

Cand am intrat in oras m-am uitat si eu in sfarsit la ceas. Dupa timpii prosti de la inot si tranzitia am zis ca mai bine nu ma uit la ceas, ci fac cursa la feeling si vad ce iese. Un calcul rapid si mi-am dat seama ca vor iesi cam 2 ore 35 min pentru proba de bike, un timp de care sunt multumita. Average power: 3.1 watts per kg, masurat de Garmin Vector 3! Si avand in vedere ca FTP-ul meu este de 3.7 w/kg, iar intensitatea recomandata pentru half ironman este de 0.85 x FTP, puterea a fost exact in grafic!

T2: tranzitia bike-run

In tranzitia dintre bike si run am avut grija sa nu ma mai pun pe scaun ๐Ÿ™‚ Am luat pantofii din picioare, si am reusit sa ies mai repede pe traseu. Oricum, se vede ca am nevoie sa exersez din nou tranzitiile. Dupa cum spuneam, anul trecut am avut multe probleme, si pentru ca nu am concurat se vede ca mi-am iesit din mana la tranzitii, unde fiecare secunda conteaza.

Alergarea Ironman 70.3 Dubai 2019

The run was FUN! A fost super cald, 31 de grade. Dar stiind  sa ma astept la asta dupa anul trecut, de data aceasta eram pregatita. Traseul are doua bucle, prima de 14 km si a doua de 7 km, si este de-a lungul promenadei de langa plaja. Nu ai nici macar un metru de umbra pe tot traseul!

M-am oprit in fiecare punct de alimentare sa iau bureti cu apa rece, cate 3-4, pe care ii inghesuiam in costumul de tri, si apa rece din care beam si imi turnam in cap. Am mancat doua geluri, de data asta salted caramel, pentru ca in continuare simteam senzatia de foame de la bike. Efectul era acelasi, un pic de voma mica in gura dupa fiecare feeding, dar aici imi era mai usor sa imi clatesc gura cu apa, decat pe bicicleta.

Burjul era punctul meu de reper pe traseu ๐Ÿ™‚

Primii 5 km mi se parea ca alerg foarte foarte incet. Ma uitam pe Garmin, si vedeam un pace de 4:50 pe km, deci nu chiar melc. Dar perceptia vitezei este diferita dupa ce cobori de pe bike, si de la 35 km/h ajungi sa te deplasezi cu 12-13km/h. Oricum, in continuare mi-am propus sa enjoy the race, si sa trag doar cat ma simt bine. Asa ca am accelarat doar dupa kilometrul 10, ca sa fac un negative split. Am alergat destul de constant, doar usor mai repede decat in prima parte, si am terminat alergarea in aproximativ 1h 40 min. Un timp ok, nici foarte rapid, nici foarte incet.

Calificarea la Campionatele Mondiale Ironman 70.3

Timpul total de cursa a fost 5 ore 5 minute, un personal best cu 10 minute. Sunt foarte multumita de el, si a fost o supriza placuta ca am reusit sa il scot fara sa termin cursa total lesinata! Am reusit sa ma bucur de concurs, si de experienta, si nu a fost nevoie sa sap de prea multe ori mental in acel loc dark in care ajungi cand concurezi la limita ta superioara.

When you get that finish line feeling ๐Ÿ˜€

As fi insa ipocrita sa spun ca nu mi-am dorit locul la Campionatele Mondiale. Dupa ce am fost prima romanca ce a participat la ele ( in 2014, la Mont Tremblant, Canada), nu am avut aceeasi motivatie ca sa mai incerc sa ma calific inca o data. Insa anul acesta cursa va avea loc in Nisa, Franta, si fiind atat de aproape era momentul perfect sa incerc sa ma calific din nou. De cand m-am inscris la Dubai stiam ca exista o sansa, mica, dar exista, sa obtin calificarea. Dar dupa cum spuneam, de data asta am vrut sa fiu mai blanda cu mine, atat fizic cat si mental, si nu mi-am impus calificarea ca obiectiv. Cand am vazut ca sunt pe locul 7 la categorie, am stiut ca sunt sanse de 60% ca unul dintre locurile acelea sa ajunga la mine. Si ma bucur foarte foarte mult ca s-a intamplat!

Impreuna in drumul catre Nisa, Ironman 70.3 World Championship

In plus, nu voi merge singura de data asta, ci impreuna cu prietena mea Andreea Calugaru, care este in acest moment prima romanca ce termina o cursa de Ironman 70.3 sub 5 ore! You go girl! Ce trebuie sa stiti despre Andreea este ca e cea mai muncitoare persoana pe care o cunosc. S-a antrenat cu indarjire in ultimii ani pentru realizarea acestui vis, si a depasit o gramada de piedici si de greutati ca sa ajunga aici!

Si in caz ca vi se pare ca ma fost prea soft pentru aceasta cursa, pentru Campionatul Mondial obiectivul meu este sa fiu agresiva in fiecare secunda in care concurez, si sa imi imping corpul la limita cea mai de sus pe care o poate suporta ๐Ÿ™‚

It takes a village to qualify for the World Championship

Multumesc foarte mult pentru sprijin lui:

  • Alex Diaconu (coach, bike mechanic and nr 1 fan),
  • Garmin Romania (best watch and power meter),
  • Trisport.ro (sursa pentru cele mai faine echipamente de triatlon),
  • CEP Romania (my amazing pink socks in cursa, plus tot echipamentul de compresie),
  • monu.ro (our family business – magazinul nostru de articole sportive),
  • Dare2Tri Romania (cel mai fain neopren in care am inotat vreodata).

See you in antrenamente,

Ioana Campioana

2 Comments

  1. Pingback: Avem 6 romรขni la Campionatul Mondial de Ironman 70.3 * Biciclistul blog

  2. Pingback: Daniela Ryf a cucerit al cincilea titlu mondial Ironman 70.3. Vezi ศ™i rezultatele romรขncelor * Biciclistul blog

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.