My first try for a tri

Primul meu triatlon, sau planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ

Alarma de la ceas inca nu sunase, dar am decis sa ma trezesc pentru ca oricum nu mai aveam stare sa dorm. Se intampla in dimineata zilei de Sambata, 23 Februarie, si peste cateva ore urma sa particip la primul meu triatlon – WinterTriChallenge!

Cele 3 probe – alergare 6 km, ciclism 12 km si inot 500m – nu imi puneau probleme ca distanta, dar era prima data cand urma sa particip la un concurs ce le include pe toate trei, si aveam emotii majore! Firea mea competitiva imi spune ca desi sunt abia la inceput de sezon si cam neantrenata, sa am totusi grija sa nu termin pe ultim loc. Imi si imaginam cum ies din apa pe jumatate inecata si ma tarasc catre linia de finish….

Lasand temerile acestea in urma ma pun la linia de start cu ganduri bune pentru prima parte a cursei. Am emotii cu inotul, dar pe de alta parte ma simt foarte sigura pe mine in ce priveste alergarea si bicicleta. Doar am tot participat anul trecut la competitii de alergat si ciclism pe distante de 3 ori mai mari, deci va fi destul de usor, nu-i asa?

Ei bine, nu a fost asa! Am pornit la linia de start 200 de concurenti, pe o vreme rece si mohorata, iar in primii pasi in loc de alergat am executat un balet complicat intre balti si noroaie. Fericita ca am reusit sa scap cu sosetele uscate, incerc sa pastrez un ritm constant, deoarece nu am facut niciun pic de incalzire inainte. Lectie importanta pentru data viitoare! Alerg destul de incet si pufai, dar parca-parca incepe sa se lege ritmul. Asta pana la jumatatea distantei, cand observ un siret desfacut. Il ignor cu gandul ca mai am doar un sfert de ora asa, cand loveste legea lui Murphy si se dezleaga si al doilea siret!

Pauza pe care am luat-o sa le leg din nou ma costa, si doua dintre fetele pe care le-am intrecut ma depasesc in timp ce sunt pe margine. Grrr, pornesc din nou in urmarire, dar reusesc sa depasesc doar una dintre ele, cealalta ramanand pentru tura de bike.

In zona de tranzitie pierd din nou momente pretioase dintr-o lipsa de colaborare a castii de bicicleta, care refuza sa se inchida. Ii vorbesc frumos, o smucesc un pic, si pornesc la drum cu o alta intarziere. Acum incepe sa se simta lipsa antrenamentelor, de obicei imi place mult mai mult sa biciclesc decat sa alerg sau sa inot, dar ma simt moale de tot, si oricand vreau sa “apas acceleratia” gafai si cad la loc in acelasi ritm.

Dupa cei 12 km intru din nou in zona de tranzitie sa las bicicleta si sa alerg catre bazinul de inot acoperit. Senzatia de alergare dupa ce cobor de pe bicicleta este deosebita: picioarele se simt ca o piftie, iar creierul obisnuit cu viteza de pe bicicleta inregistreaza orice miscare ca si cum as fi un melc. In timp ce meditez la toate astea (in alergare, bineinteles), incerc sa imi scot din buzunarul jachetei casca si ochelarii de inot. Costumul il am pe dedesubt si sunt pregatita ca un atlet profi, sa fie totul rapid si eficient. Ce nu am luat in calcul este totala mea debusolare dupa probele anterioare, care a rezultat intr-o stangacie maxima la schimbat, urmata de confuzia vestiarului fetelor cu cel de baieti (oops!), si cu nevoia unui mic dus pe fata ca sa scot din ochi noroiul acumulat la ciclism.

Timpul trece, dar am decis sa nu ma mai stresez cu asta, si merg incet pe langa bazin ca sa nu alunec pana ajung la culoarul meu de inot. Tusti in apa, si incep cele 10 bazine de cate 50 de metri. Ma simt foarte foarte bine, exact invers fata de cum ma asteptam. Picioarele se odihnesc si ele un pic, merg destul de bine, am chiar ocazia sa imi testez capacitatile a inota la inghesuiala, caci pe la bazinele 4 si 5 este o aglomeratie maxima pe culoarul nostru. Din fericire lectiile de inot isi spun cuvantul, si nu ma panichez, ba chiar efectuez doua depasiri (de obicei sunt cea mai melc la inot!).

Termin foarte fericita inotul si alerg entuzismata catre finish, care este chiar cum ocolesc bazinul! Dupa 1 h 26 min si 18 secunde, primesc marele premiu de la logodnicul meu (un pupic!) si de la organizatori (o medalie de participare)! Mmmm, a fost foarte fain, am invatat multe, si cu siguranta voi repeta experienta!