Motivul pentru care ati inceput sa ma vedeti mai des prin ipostaze pe bicicleta si la bazin este ca am inceput pregatirile pentru Ironman Maastricht. Este concursul meu obiectiv de anul acesta, are loc pe 6 august, si urmez un plan de 16 saptamani de antrenament.

De ce am ales aceasta cursa

Anii trecuti am avut ca obiectiv distanta lunga de la XMan Romania, care este un concurs de suflet, si ma bucur mult ca a fost primul meu full (in 2015). Insa analizand si experienta de anul trecut (cand am fost nevoita sa abandonez la proba de ciclism), mi-am dat seama ca pentru mine luna iunie nu este un moment pentru un Ironman din mai multe motive:

Imi este greu sa ma mobilizez iarna sa fac volume mari la bicicleta, si la inceputul lui iunie abia strang 2 luni de iesiri pe sosea. Am nevoie de cel putin dublu ca sa fiu cu adevarat la forma mea optima pe bicicleta.
Este o perioada in care vin calduri mari peste noi (anul trecut au fost 38 de grade), si destul de brusc, iar corpul meu inca nu este obisnuit si adaptat caldurii. Din cauza ca imi petrec cea mai mare parte din zi la birou, si fac antrenamentele dimineata devreme sau seara tarziu, uneori nu vad soarele cu saptamanile 🙂 Stiu ca nu este ideal, dar este un factor real din viata mea de care trebuie sa tin cont.
In job-ul meu lunile mai si iunie sunt foarte aglomerate, si daca imi impart energia si atentia in prea multe parti ajung sa nu ma pot dedica cu adevarat niciunuia dintre obiective. Prefer sa imi stabilesc curse obiectiv in iulie si august, ca sa fiu mai relaxata mental pe alte planuri, si sa pot sa ma concentrez cat mai bine asupra lor.
Am inceput sa ies pe sosea si in timpul saptamanii. Marturisesc ca am cam suferit de frig la 7 dimineata 🙁

Cum am ajuns sa ma inscriu la Ironman Maastricht

Simteam de ceva timp nevoia sa ma duc la o competitie internationala. Nu am mai participat la un triatlon in afara tarii din 2014. Principalul motiv este unul bugetar, mai ales in ce priveste brandul Ironman, adevarul este ca e foarte scump sa te inscrii si sa participi la un astfel de concurs. Pe de alta parte, energia sa fii intr-o cursa de asemenea durata cu alte cateva mii de oameni in jurul tau, este INCREDIBILA. Mai ales ca fata, unde in Romania sunt destul de putine concurente, situatia se schimba mult cand iesim din tara. Pe mine ma motiveaza sa trag mai tare de mine cand vad in jurul meu alte fete, si cum ne luptam unele cu altele pentru un timp mai bun si locuri mai bune. Makes me push harder 🙂

Am ales traseul din Maastricht – Limburg pe urmatoarele considerente:

Era una dintre cursele mai accesibile (adica ieftine). Nu este unul dintre cele mai cunoscute concursuri din circuitul de Ironman, asa ca pretul a fost mai ok decat la altele.
Va fi (sper!) racoare. Avand in vedere ca suntem in Olanda, speranta mea este ca fata de caldura din Romania ma voi delecta cu un pic de racoare. Chiar si daca nu va fi asa, pana atunci am timp sa ma obisnuiesc sa imi fie cald si foarte cald.
Traseul de bike, chiar daca este mai lung cu 2 km decat 180, nu include urcari prea monstruoase. Ma antrenez majoritatea timpului pe langa Bucuresti, unde e plat ca in palma. Din acest motiv urcarile nu sunt punctul meu forte. Poate vor deveni vreodata, dar pentru asta imi este clar ca trebuie sa investesc mult mai mult timp in deplasari la munte 🙂

Cam cum arata planul meu de antrenamente

Primele trei luni din an am facut antrenamente mai scurte si usoare. Am folosit aceasta perioada ca sa imi reintru in forma, si sincer a fost destul de greu. Anul trecut am luat o pauza mai lunga de la sport, si m-am ocupat trei luni de renovarea apartamentului in care ne-am mutat. A fost un buzz-killer total, acest proiect mi-a ucis aproape orice urma de timp, energie, sau bani. Marturisesc ca a fost foarte greu, aproape ca si cand m-am apucat de sport! A fost nevoie de multa rabdare, antrenamente scurte si incete, crescut foarte gradual intensitatea si distantele. De multe ori ma simteam atat de out-of-shape incat mi se parea o nebunie ca mi-am propus anul acest un Ironman.
In ultima luna am crescut incarcarea la bike si la alergare. Am 4 antrenamente de bike si 3 de alergare pe saptamana, si cam acesta este numarul cu care o sa raman pana la final. Va creste distanta lor, momentan long bike este doar de 100 km, iar long run este de 20 km.
De acum am reintrodus si inotul. As fi vrut sa o fac mai devreme, insa timpul si energia pe care le-am avut la dispozitie nu mi-au permis sa investesc mai multe ore de antrenament. Am decis sa “sacrific” inotul deoarece este proba cea mai scurta, si timpul pierdut cel mai mic. Voi avea doar 16 saptamani de inot, vom vedea pana la final daca a fost o decizie buna sau nu.

Saptamana viitoare mi-am luat un concediu activ, pe care il voi folosi ca si training camp, in principal pentru bicicleta. Ma voi duce in Thassos, unde se pare ca va fi soare si frumos, si o gramada de romani in aceeasi perioada. Am mai fost si anii trecuti, si de fiecare data am avut si activitati sportive (vezi aici ce am scris pe blog atunci).

Nu imi urati noroc, ci spor in antrenamente, ca de asta am mare nevoie! Siiiii….. sunt curioasa daca v-ati propus vreun obiectiv sportiv pe anul acesta? Let me know in comentarii 🙂